25-28 Februarie 2010
Miau! Dezamagita, trista, speriata, frustrata…de ce???? Dormeam. Linistita. In varful patului. Dar simteam ca mi se pregateste ceva. SI am aflat destul de repede ce era, cand am vazut geanta. Incepea misiunea 
Ham Ham, hey prieteni dragi!
Astazi vreau sa va surprind cu o inventie culinara proprie… de aici si numele de chaorma. Adica shaorma dar cu C de la Cara. Foarte creativ nu ? Eeeei, bine, normal ca nu eu am inventat shaorma ca eu sunt de pe melagurile romanesti nu de pe cele arabe. Sau sunt italianca dupa nume oare? Ei nu mai conteaza acum, sa trecem la povestea ce ne intereseaza.
Dis de dimineata m-am gandit sa-i fac Titicului o surpriza si sa nu mai astept indicatile ei,
Ham. Neata. Am reusit cu greu sa ma trezesc…e asa urat si ceata afara…brrr, nu-mi place. Am dat doua trei ture de pat si toata lumea a fost gata pentru o noua zi. Am stat pana prietenii au baut cafeaua de dimineata (eu personal, dar cred ca nici Titicu, nu inteleg conceptul de “cafea de dimineata”) si urrraaaa, mergem afara. M-am bucurat degeaba se pare: apa, balti, vant, ceva ud care venea de sus…rezulta blanita uda, picioruse inghetate…cand vine vara?
M-am reintors acasa dupa tura de dimineata si dupa ce mi-am salutat si prietenul de afara (e tot catelus, dar n-a avut norocul meu sa stea in casa si atunci noi avem grija si de el, dar afara) si am intrat in starea de gatit …
